"Cel mai bun conducator i pentru dragul nost’ popor". Pentru cine nu-l stie decat ca "revolutionarul", "creatorul" si "mentorul" PSD, "sarac-cinstitul", "inamicul nedreptatilor sociale", etc, etc, cateva note biografice extrase din presa postdecembrista pot fi utile, acum, in ajunul alegerilor.

Fiul unei tiganci bulgaroaice si al unui comunist-kominternist, tradator. "Alexandru Iliescu, baiatul cel mare al lui Vasili Ivanovici (evreu rus, bolsevic, puscarias, fugit din Rusia, urmarit de politia tarista <Ohrana>), s-a casatorit, in 1929, cu Maricica, o tiganca bulgaroaica, din neamul caldararilor, analfabeta, care vorbea prost romaneste si care este adevarata mama a lui Ion Ilici Iliescu" (Lumea libera- NY).

Mama vitrega a lui Ilici: In 1940, Alexandru Iliescu s-a casatorit cu Marita, tiganca din Maramures, sora buna a mamei lui Ion Cioaba din Sibiu, bulibasa tiganilor, cu care a avut doi baieti, fratii vitregi ai lui Ilici (Mircea si Crisan – veri primari ai lui Cioaba)". "Mama vitrega a lui Ilici, a fost, dupa 1944, servitoare si bucatareasa la Ana Pauker. A iesit la pensie ca directoare la Directia Generala a Vamilor". "Ilici Iliescu, la receptiile lui Ceausescu, nu se ducea cu sotia sa, Nina Bercovici, ci cu Marita, mama vitrega".

Tatal lui Ion Iliescu: Alexandru Iliescu "s-a refugiat in URSS, in 1931, unde a luat parte (sub pseudonim) la lucrarile Congresului al V-lea al PCdR, desfasurate la Gorikovo (langa Moscova), si la care a fost ales membru in secretariatul CC al PCdR, ramanand apoi patru ani in URSS". Un amanunt: "Intreg Congresul al V-lea a fost dominat de chestiunea nationala, mai exact, de acuzatiile aduse de Komintern conducerii PCdR de a nu exploata momentul de criza economica (marea criza din 1929-1933, care lovise si Romania), pentru a trece la actiuni insurectionale, conform "Planului Kolarov", in scopul Dezmembrarii Romaniei, stat considerat de Komintern, format prin anexiuni teritoriale, de tip imperialist". Alexandru Iliescu <Ignat> ramas in URSS, dupa incheierea Congresului, timp de alti patru ani, este, apoi, trimis in Romania, in 1935, cu misiunea expresa de a pune in aplicare planurile Komintern-ului, in chestiunea nationala, dezmembrarea Romaniei prin insurectie, conform schemei lui Kolarov. El este insa arestat si condamnat la trei ani de puscarie, dar, potrivit vecinilor, Alexandru Iliescu isi facea inchisoarea cu intermitente, intrucat, se pare, devenise unul dintre informatorii recrutati de SSI, din interiorul PCdR, in urma pactului incheiat, in 1937, de Mihail Moruzov, seful SSI, cu un grup de comunisti dirijati de Stefan Foris. Dupa 1944, Dej a descoperit tradarea lui Foris si a lui Alexandru Iliescu si, deci . . ."Alexandru Iliescu a fost lichidat prin impuscare, in 1945, de catre persoane ramase neidentificate". Ilici, mai viclean, l-a lichidat el pe urmasul lui Dej.

Unchiul lui Ion Iliescu, Eftimie Iliescu: "Unchiul lui Ilici, fratele lui Alexandru Iliescu, a studiat cativa ani la Moscova, a fost ofiter de securitate, a participat activ la represiunea si decapitarea poporului roman, fiind adjunctul lui Alexandru Draghici, ministrul de Interne al lui Dej. A decedat in detentie, fiind condamnat la 12 ani de inchisoare pentru omor. Din activitatea de cartita sovietica a criminalului tradator, Ion Iliescu, desprindem: In august 2000, Deutshe Welle, scria: "Filiera franceza il include pe Ion Iliescu printre autorii morali si materiali ai unor fraude internationale de proportii. Romania nu prea mai are multe in comun cu Ion Iliescu si cu un partid care ani in sir au intretinut violenta politica, contrareforme, plonjarea in trecut si remorcarea voluntara la sistemul de valori si aliante de tip sovietic".In dec.’89, Ion Iliescu: "armate de teroristi trag din toate pozitiile", iar cateva luni mai tarziu: "oamenii care s-au inarmat ca sa apere revolutia s-au impuscat intre ei". Mai mare batjocura nici ca se poate! In decembrie 2003, ca si in multe alte ocazii, Ion Iliescu infrunta adevarul cu o nesimtire crasa, dar nimeni nu-l condamna: "Sa pui pe seama KGB desfasurarea si realizarea revolutiei este o prostie si o ticalosie". Argumente suficiente pentru a-l trimite pe impostor dupa gratii, daca Romania ar fi un stat de drept:

Virgil Magureanu, interviu la BBC: "A fost evident ca in Romania KGB-ul a organizat diversiuni impotriva fostului regim". "Au existat teroristi straini, care au actionat cu complicitati din interior". "Desigur, scopul lor era de a crea deruta si de a duce la o deteriorare a situatiei si a echilibrului nostru intern de atunci. Dupa care, tot la comanda, ei au fost de fiecare data retrasi, in asa fel incat urme palpabile despre acest episod nu au ramas. Sau aceste urme au fost sterse de catre anumiti complici din interior". "Nu e vorba aici de un miracol, ci pur si simplu de o actiune bine concertata, bine dirijata si care avea, inclusiv faza retragerii, bine regizata, asa ca nu au lasat urme. Dar, repet, cred ca acest lucru nu s-ar fi putut face fara complicitati din interior".(R.L./ 22 dec.2003). In nov. 2006, acelasi Virgil Magureanu arata: "Va pot spune ca Moscova avea un sistem de supraveghere foarte strans asupra Romaniei, o dovada fiind si ca Securitatea lui Ceausescu a trebuit sa-si infiinteze o unitate speciala pentru a contracara o unitate de contrainformatii. UM 0110, in care erau, se zice, asii in contraspionajul indreptat impotriva Moscovei". "Moscova nu facea decat sa supravegheze strans, pana intr-atata incat, nu se termina bine o sedinta a CPEx sau a Biroului, fara ca Moscova sa nu stie exact ce se discutase acolo. . . .cei pe care Moscova si-i pregatise din timp si care transmiteau cu eficienta si de la nivelul cel mai inalt al structurilor de putere tot ce dorea Moscova sa stie, aceia nu prea au fost luati in vizor, pentru ca unii dintre ei nici nu erau stiuti sau deja ajunsesera la un asemenea nivel, incat nu mai indraznea Securitatea sa se puna pe urmele lor. . . Primakov a avut bunavointa sa-mi spuna, in nov.1993, cand l-am intalnit acolo, in preajma Kremlinului undeva, ca "noi dam cea mai mare importanta evolutiilor politice din Romania" si nu ma indoiesc ca o faceau cu mijloace profesionale". (Ziuai 2 nov.’06). Toate drumurile loviturii de stat duc la Moscova, via Iliescu.

Istoricul militar Alex Mihai Stoenescu a demonstrat, in cadrul dezbaterii "Adevarul despre Decembrie 1989" ca "Creierul operatiunii din Decembrie 1989 a fost serviciul secret rusesc KGB". Romania antedecembrista a cunoscut mai multe conspiratii care au actionat operational pe teren, in decembrie 1989, toate incurajate de serviciile secrete rusesti, KGB si GRU, dar atentie, aflate sub stricta supraveghere a Securitatii. Ceausescu a fost informat personal asupra acestora de catre seful Securitatii, generalul Iulian Vlad, pana in ultima sa zi de presedinte al RSR. Despre Raportul Tismaneanu, Alex. Mihai Stoenescu spune: "Acestea sunt legendele lui Tismaneanu, care a omis, nepermis, implicarea structurilor fostei URSS in evenimentele din Romania. Lovitura de stat a fost relizata de KGB si GRU, cu sprijinul tacit al unei parti a Securitatii romane, antrenand insa mase de revolutionari autentici doar pentru a se masca activitatile grupurilor conspirative, cat si pentru motivul ca Moscova se temea de rezistenta fortelor loiale lui Ceausescu. (Ziua / 22 dec.’06). Am dovedit, lumii, loialitatea de pe urma a romanului.

Raportul generalului Iulian Vlad. Seful Securitatii i-a transmis, in aprilie 1989, lui N. Ceausescu o nota despre activitatea grupului Ion Iliescu. A fost fixata activitatea grupului Iliescu, ce facea, in ce anume consta activitatea si s-a stabilit ca se limita la discutii, fara vreun consens actional. A fost descoperita ca sigura calitatea lui Ion Iliescu de sef al grupului. A fost documentata relatia cu KGB-ul ca fiind indubitabila. Securitatea a primit de la Ceausescu ordinul de a destrama grupul. Actiunea consta in a-l determina sa renunte la activitate, iar pe unii membri ai grupului sa paraseasca grupul. S-a reusit, dar cu pretul unei deconspirari grave (om valoros). I s-a raportat lui Ceausescu stadiul actiunii si acesta a dispus chemarea lui Ion Iliescu la Comitetul Central al PCR. Desi chemarea sa este certa, nu detinem informatii asupra persoanei cu care a stat de vorba. Estimam a fi un membru CPEx. (Ziua/22 dec.’06). Am dreptul sa estimez a fi fost tot o cartita sovietica. Ceausescu nu a banuit ca Iliescu poate fi o asa bestie si a platit.

Sfarsitul continuu. La inceputul anilor ’80, Romania devenise, in viziunea Kremlinului, un caz critic de stat comunist in stare de implozie. Cultul personalitatii, indepartarea de dogmele Moscovei si apropierea de exceptia chineza si ideile ciuce nord-coreene, mizeria materiala si morala a populatiei creau spectrul unei prabusiri iminente a regimului de la Bucuresti. Angoasa sovieticilor era ca Romania se va indrepta, dupa un astfel de esec, in tabara capitalista occidentala. Un raport al colonelului Gordievski (inainte de a fi arestat, ca spion englez, de KGB) recomanda printre altele reactivarea agentilor mai vechi si mai noi ai Moscovei din Romania. Urma ca ei sa pregateasca o succesiune de coloratura sovietica, in urma unei revolte populare sau a unui complot anti-Ceausescu dirijat de sovietici. Se pare ca recomandarea colonelului Gordievski privind activarea retelelor KGB din Romania a reusit. In timpul revolutiei, ele au jucat un rol important, dat fiind ca Romania postcomunista a fost impiedicata sa se indrepte spre tabara occidentala. Dl Petre Roman, prim-ministrul acelor ani, a recunoscut ca, in oct. 1990, i-a cerut sefului SIE, generalul Caraman, sa dispuna retragerea celor 26.000 de agenti sovietici sub acoperire, aflati in Romania, din decembrie 1989, gazduiti si protejati de autoritatile romane. E de presupus ca 26.000 de agenti sovietici, printre care si basarabeni, vorbind perfect romaneste, au jucat, timp de un an, rolul unei imense armate secrete, de consolidare, prin toate metodele cunoscute din arsenalul clasic al KGB, a primului regim postcomunist din fostul Pact de la Varsovia readus pe orbita Moscovei. Cheia de bolta a acestei realinieri a fost Tratatul romano-sovietic semnat in primavara anului 1990, de Iliescu si Gorbaciov, prin care partea romana accepta – singura din Europa Rasariteana – ca eventualele aliante prooccidentale de securitate ale tarii sa fie aprobate de Moscova. Ar fi fascinant sa aflam cu ce s-au ocupat, de fapt, cei 26.000 de agenti sovietici acoperiti, intre 25 decembrie 1989 si octombrie 1990?!, se intreaba dl Emil Hurezeanu, autorul articolului "Sfarsitul continuu". (Romania Libera / 14 iunie 2007). Iar eu ma intreb, unde sunt si ce fac ei in prezent. Sunt toti membri PSD? Sunt in Armata, Securitate, Justitie, Parlamentul European, Guvern, Presedintie? As avea o intrebare pentru CSAT si presedintele Basescu: Daca au vazut ca un singur Iliescu a fost in stare sa zadarniceasca toata apararea, securitatea si justitia lui Ceausescu, pentru ce se fac acum investitii imense in armament, securizarea frontierelor, servicii secrete si generali degeaba, in coditiile in care sunteti aceiasi oameni ca pe timpul lui Ceausescu? Nici un cap n-a cazut pentru dezastrul petrecut. Si cu asta va urez la toti, cele cuvenite. La fel si Uniunii Europene, care, se pare, doarme si din cand in cand, mai ameninta. Va plati scump!

Baltimore – USA – 26 mai 2008,

Gheorghe Tanasescu

Continuarea articolului se poate citi abonandu-va la revista Clipa. Pentru a va abona, va rugam sa aici sau pe butonul Abonamente din stanga sus sau sa telefonati la (714) 758-8801 sau sa trimteti check sau money order la adresa: Clipa Magazine, P.O. Box 4391, Anaheim, CA 92803-4391